Stiri stomatologie

A fost descoperită cea mai veche plombă dentară

admin No Comments

Un dinte spart datând de aproximativ 6500 de ani, plombat cu ceară de albine, ar putea reprezenta cea mai veche dovadă de tratament stomatologic. Paleontologii au descoperit că oamenii neolitici foloseau tratamente stomatologice eficiente pentru a repara leziuni ale dinţilor. Astfel, un dinte spart a fost tratat, acum 6.500 de ani, prin aplicarea de ceară de albine – aceasta putând fi considerată cea mai veche „plombă” cunoscută până în prezent.

Dintele este ataşat de o mandibulă fosilă ce a aparţinut unui bărbat cu vârsta de 24-30 ani, care a trăit în urmă cu 6.500 de ani pe teritoriul actualei Slovenii. Mandibula a fost descoperită la începutul secolului trecut în apropiere de satul Lonche şi era păstrată la un muzeu din Trieste, Italia. Recent, doi oameni de ştiinţă de la Centrul de Fizică Teoretică din Trieste, Claudio Tuniz şi Federico Bernardini, au folosit piesa de muzeu pentru a testa un nou aparat de vizualizare cu raze X. Spre surpriza lor, au descoperit, ataşate de unul dintre dinţi, resturi dintr-un material neobişnuit.

Cercetătorii au realizat o imagine tridimensională, de înaltă rezoluţie, a dintelui, descoperind astfel că acesta prezenta o fisură verticală lungă şi o zonă în care smalţul se tocise, lăsând în loc o carie mare în care era expusă dentina (stratul de material de sub smalţ, cu duritate mai mică decât a smalţului şi sensibil la durere.) Materialul “neobişnuit” pe care îl detectaseră fusese modelat astfel încât să formeze un înveliş subţire, care umplea perfect caria şi partea superioară a fisurii. Cu ajutorul spectroscopiei în infraroşu, materialul a fost identificat ca fiind ceară de albine, iar datarea cu radiocarbon a arătat că dintele şi ceara au o vechime de cca. 6.500 de ani. Aceste rezultate sugerează că “plomba” de ceară a fost aplicată pentru a astupa fisura şi zona cu smalţ tocit în timp ce “purtătorul” era încă în viaţă. Există, desigur, o mică probabilitate ca ceara să fi fost aplicată într-un alt scop – de pildă în cadrul unui ritual funerar – sau ca dintele să fi crăpat în timp, uscându-se, în peştera în care a fost găsit.

Însă oamenii de ştiinţă cred că este mai verosimilă ipoteza “tratamentului stomatologic” aplicat pe când omul era în viaţă. Ei cred că ceara a fost folosită intenţionat pentru a sigila zona în care dentina era expusă. Descoperiri anterioare arătaseră deja că oamenii neolitici era dentişti pricepuţi. În anul 2001, un grup de paleontologi de la Universitatea Kansas – Lawrence, SUA, a descoperit găuri sfredelite – probabil cu ajutorul unui instrument ascuţit din cremene – în 11 măsele umane dintr-o necropolă din Pakistan, datând de acum 7.500 – 9.000 ani. Patru dintre dinţi aveau carii, dar în niciunul nu s-au găsit plombe.

Stephen Buckley, de la Universitatea York, Marea Britanie, consideră că ipoteza folosirii cerii de albine pentru plombe are sens, deoarece ceara are multe însuşiri care o fac potrivită pentru acest scop: se topeşte uşor la foc, dar se solidifică la temperatura ambiantă, deci poate sigila bine golurile din dinte; de asemenea, poate conţine miere şi propolis, care au acţiune antibacteriană şi antiinflamatoare. Tot mai multe descoperiri recente – ce beneficiază de progresul în domeniul metodelor de analiză – au adus informaţii ce arată că populaţiile preistorice aveau cNew Scientistunoştinţe şi abilităţi remarcabile, fiind cu mult mai sofisticate decât ne imaginam că ar putea fi “oamenii primitivi”.

Stomatologii, instruire pentru confortul pacienţilor

admin No Comments

Personalul medical din stomatologie va fi instruit gratuit în Constanţa şi în alte trei mari oraşe din ţară – Bucureşti, Iaşi, Timişoara. Societatea Română de Ergonomie Dentară a lansat programul european prin care se doreşte îmbunătăţirea serviciilor oferite în cabinetele stomatologice.  Ergonomia este o disciplină ce se ocupă cu studierea condiţiilor de muncă pentru adaptarea optimă a omului la locul de muncă.

La cursurile ce vor fi derulate în perioada octombrie 2012 – mai 2013 vor fi învăţate normele europene de funcţionare a unui cabinet stomatologic, tehnici de prevenţie a îmbolnăvirilor de la medic la pacient şi invers, precum şi a îmbolnăvirilor aparatului dento-maxilar, management bazat pe IT etc. La final, 3.120 de cadre medicale vor fi instruite pentru aplicarea de metode moderne.

Cinci centre experimentale de perfecţionare vor fi înfiinţate în fiecare euroregiune a ţării, iar informaţiile vor fi difuzate printr-un portal dedicate şi prin două ghiduri medicale. Universitatea Ovidius Constanţa este partener al acestui proiect, împreună cu Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila Bucureşti, Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara, Universitatea de Medicină şi Farmacie Gr.T. Popa Iaşi şi compania de instruire Aleron Training SRL. 

Premieră la Iaşi! Clinică stomatologică pentru bolnavii de SIDA

admin No Comments

Dentiştii ieşeni vor să deschidă o clinică exclusiv pentru persoanele care suferă de HIV-SIDA pentru că mai mulţi stomatologi refuză să-i trateze. Mai mulţi, unii dintre bolnavi ascund afecţiunea de care suferă de teama ca dentiştii să nu-i refuze. Persoanele care suferă de SIDA vor avea putea să-şi trateze dinţii şi măselele într-o clinică dedicată acestei categorii de pacienţi. Profesorul Norina Forna, decanul Facultăţii de Medicină Veterinară din Iaşi, intenţionează să iniţieze un program care urmăreşte specilizarea unei clinici stomatologice în Iaşi pentru bolnavii de SIDA.

Ideea i-a venit după ce mai mulţi pacienţi care suferă de această boală au declarat că medicii dentişti la care s-au dresat au refuzat să-i trateze din cauza afecţiunii. Mai mult, alţii au ascuns că sunt diagnosticaţi cu SIDA de teamă că medicii stomatologi vor refuza să-i trateze.

„Nu vrem să se mai facă un tenis elegant cu aceşti pacienţi şi de aceea dorim deschiderea acestei clinici. Eu am tratat astfel de persoane cu SIDA. Am avut şi pacienţi cu hepatită. În cazul lor se impun tratamente radicale, se ajunge la extracţii”, spune profesorul Norina Forna.

Italia strânge din dinţi. Cum sunt priviți stomatologii specializaţi în România

admin No Comments

Accesul în casta medicilor stomatologi din Italia duce cu gândul la vremuri străvechi, când intrarea într-o breaslă era un privilegiu. Asta în condiţiile în care alte categorii de medici profesează mult mai uşor. Liber la medici cu diferite specializări, dar nu şi la stomatologi.

Un recent articol publicat de “Corriere della Sera” arată că numărul italienilor care studiază stomotalogia în România este de cel puţin o mie, dintre care 208 numai la Universitatea “Vasile Goldiş” din Arad. Motivele “invaziei” ar fi două; evitarea examenului de admitere în Italia şi costurile estimate la circa 4.000 de euro pe an pentru taxe, la care se adugă bineînţeles chiria şi întreţinerea. După România, destinaţia preferată este Spania, cu rezerva că doar taxele universitare ajung în Peninsula Iberică la circa 10.000 pe an. Urmare a articolului din Corser, spiritele s-au inflamat, iar italienii au început să se teamă.

Gălăţenii nu ajung la dentist cu anii din cauză că nu-şi permit să plătească tratamentele, nici chiar la cele mai mici tarife din Europa

admin No Comments

Puţinii medici stomatologi aflaţi în contract cu Casa de Asigurări primesc lunar bani cât pentru o singură proteză dentară. Şi cum nu pot face stomatologie prin tragerea la sorţi a pacientului norocos, 11 dentişti au renunţat anul trecut la contractele cu CJAS. La o analiză a situaţiei contractării serviciilor medicale se constată că, din an, în an, se alocă tot mai puţini bani pentru stomatologie.

Această evoluţie are consecinţe negative asupra accesibilităţii acestui tip de asistenţă şi implicit asupra stării generale de sănătate a populaţiei tot mai sărace, ştiut fiind că afecţiunile dentare reprezintă cauza unor boli cardiovasculare, digestive şi infecţioase grave. Boli pentru al căror tratament, Casa Naţională de Asigurări cheltuieşte mult mai mulţi bani decât ar fi fost necesari pentru vindecarea afecţiunilor dentare. Casa Judeţeană de Asigurări Sociale de Sănătate (CJAS) a încheiat în 2011 un număr de 515 contracte cu furnizori de servicii medicale diverse, în limita bugetului alocat, mult mai puţine decât în anii precedenţi. Cea mai drastică scădere se remarcă la servicii stomatologice.

Având în vedere sumele derizorii disponibile pentru decontarea tratamentelor dentare, 11 medici dentişti gălăţeni au hotărât să renunţe la contractele cu CJAS. „Scăderea cea mai importantă a volumului de servicii contractate a fost la capitolul medicină stomatologică, unde s-au încheiat cu 11 contracte mai puţin comparativ cu anul precedent”, informează farm. Olimpia Buzia, preşedintele CJAS. Unui medic dentist care are contract cu CJAS i se decontează lunar servicii în valoare de 1.100 lei pe lună, o sumă ridicolă, suficientă doar pentru o singură proteză dentară „placă”. Or, în condiţiile în care numărul şomerilor a crescut continuu, iar veniturile salariale au scăzut drastic, şi nu numai în cazul angajaţilor la stat, adresabilitatea la cabinetele stomatologice private este în scădere.

Nici chiar faptul că în România sunt practicate printre cele mai reduse tarife din lume pentru tratamentele stomatologice nu a putut stăvili acest fenomen. „Afecţiunile netratate, de regulă cariile şi parodontopatiile, duc la pierderea dinţilor. Şi aceasta este doar una dintre consecinţe. Pacienţii vin la cabinet atunci când este prea târziu”, afirmă medicul dentist George Dorneanu. În opinia sa, situaţia s-ar putea îmbunătăţi dacă mai mulţi medici dentişti s-ar afla în contract cu CJAS şi li s-ar deconta servicii în limite rezonabile, nu sume ridicole. „Mai mulţi pacienţi ar putea beneficia măcar de un control de rutină cu scop profilactic înainte de a fi prea târziu, adică de a-şi pierde dinţii sau a se îmbolnăvi din cauza stării precare a danturii”, a mai spus dr. Dorneanu.

Stomatologie de Urgenţă la SMURD

admin No Comments

Noul sediu SMURD, ce va funcţiona la parterul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş, va găzdui şi un cabinet de Stomatologie de Urgenţă. Cabinetul va fi deservit de patru medici, care vor asigura urgenţele stomatologice chiar şi pe timpul nopţii.

Concursul pentru ocuparea posturilor s-a încheiat, iar cabinetul se va deschide atunci când sediul SMURD va fi finalizat. În acest moment, în Tîrgu-Mureş nu există servicii de urgenţe stomatologice.

România, tot mai populară în Europa datorită turismului dentar

admin No Comments

România a ajuns o prezenţă notabilă pe harta turistică a Europei, în decursul ultimilor ani, dar nu neapărat din prisma turismului tradiţional, ci mai cu seamă datorită celui medical. Ţara noastră a devenit una dintre cele mai populare destinaţii europene pentru tratamente dentare, în contextul „creşterii fără precedent” a pieţei serviciilor stomatologicice, resimţită în ultimii ani, scrie Balkan Business News. Anul 2009 a cunoscut o creştere de 25% a numărului de străini veniţi în România, ca practicanţi ai turismului stomatologic.

Piaţa serviciilor medicale dentare a fost în continuă dezvoltare, potrivit raportului “Romania Dental Market Analysis”, efectuat de RNCOS, care a preconizat o creştere de aproximativ 17% pentru perioada 2010-2012. Tratamentele cosmetice dentare şi implanturile sunt principalele operaţiuni medicale la care recurg străinii veniţi în România.

Dinte nou în mai puţin de o oră

admin No Comments

O nouă tehnologie este aplicată de o clinică stomatologică din Constanţa, unde dintele la minut costă 200 de euro. Stomatologul ia amprenta dintelui printr-o simplă scanare cu o cameră video a cavităţii bucale, după care o unitate de strunjire realizează dintele în şapte-opt minute. „Apoi stabilim culoarea şi aşteptăm ca unitatea de strunjire să prelucreze fizic cubul din care va ieşi dintele”, explică medicul Taner Chemal de la Clinica Implantodent.

Când iese produsul din aparat, medicul stomatolog taie puntea de legătură a dintelui, îi dă lustru şi îl cimentează. Medicul lucrează, practic, doar 25 de minute la dantura pacientului, iar în 58 de minute operaţiunea e gata. Dintele este compus numai din ceramică, fără metal, şi costă 200 de euro. „Aparatul realizează suprafaţa dinţilor cu o precizie egală cu cea a dinţilor naturali. Practic, munca tehnicianului dentar este făcută de aparat”, explică stomatologul. În tratamentele clasice, un dinte poate fi pus şi în zece zile. Tehnica e folosită în Vest din 1985. Aparatul costă 100.000 de euro şi va fi achiziţionat şi de două cabinete stomatologice din Bucureşti.

Craiova: Burse pentru viitorii medici de etnie rromă

admin No Comments

Tinerii rromi care urmează cursurile facultăţilor de Medicină, Farmacie, Stomatologie sau ale colegiilor de asistenţi medicali şi moaşe, pot beneficia de burse speciale. Banii provin de la Fondul de Educaţie pentru Rromi (FER) care, în colaborare cu Institutul pentru o Societate Deschisă, a organizat în această săptămână o întâlnire cu reprezentanţii comunităţilor rromilor, la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova, pentru a-i informa de programul de burse.

Citeşte AICI despre rromii cu care Craiova se mândreşte: Cei mai deştepţi ţigani din Oltenia se luptă astăzi cu olimpicii din toată ţara Selectarea studenţilor se va face pe baza meritelor academice, informează FER. Aplicanţii la burse au posibilitatea să primească mai mulţi bani, pentru a studia o limbă străină sau pentru a participa la conferinţe profesionale. Potrivit organizatorilor, în anul 2008, primul an de implementare al acestui program, 35 de medici rezidenţi şi studenţi rromi din ţară au primit burse de studiu. În 2009, cifra a ajuns la 63.

Începând cu 2010, tinerii rromi vor putea participa la cursuri de pregătire pentru a putea deveni cadre didactioce într-u universitate de medicină. Formularele de aplicaţie pentru obţinerea burselor, pot fi găsite online la www.burseromi.ro sau pe http://ref. musp.org. Dosarele cu documentaţia completă pot fi trimise până la data limită: 30 mai 2010, pe adresa: Centru de resurse pentru Comunităţi de Romi, strada Ţebei, nr.21, Cluj – Napoca, 400305, în atenţia domnului Robert Matei – Coordonator Naţional Program de Burse.

Clanul Fătu a cucerit Stomatologia

admin No Comments

Rude ale profesorilor aflaţi la conducere au avut un loc asigurat la o catedră a universităţii. Este şi cazul doctorului Constantin Fătu, ai cărui fiu, noră şi fiică lucrează la Facultatea de Medicină Dentară.  Fiul, Constantin Ion Fătu (42 de ani), este din 1998 şef de lucrări la Catedra de Obstetrică şi Ginecologie a Facultăţii de Medicină Dentară. Despre includerea Obstetricii în zona Stomatologiei, Fătu senior spune că „aşa era pe atunci planul de învăţământ, deşi firesc ar fi fost să fie la Medicină Generală“.

Acesta a fost profesor universitar, cancelar al Facultăţii de Medicină Stomatologică şi membru al Senatului chiar în perioada în care copiii săi au studiat, unul Obstetrică, iar celălalt Stomatologie, şi s-au angajat. Ba chiar au scris şi publicat împreună articole în reviste de specialitate şi tratate medicale. „Nu am avut nicio legătură cu angajarea lor. Ce, fiica lui Băsescu nu e parlamentar european? A fost un concurs, iar ei au obţinut corect postul. Nu am folosit niciodată numele meu în obţinerea unor favoruri“, s-a apărat Constantin Fătu.

Zilele trecute, Fătu junior a fost prins beat la volan de trei ori într-un interval de 19 ore. A ajuns apoi la Urgenţe în comă alcoolică de gradul II. „Pe halatul alb se vede uşor orice pată. Este suficientă o singură greşeală pentru a discredita munca a mii de doctori“, a spus rectorul UMF, Vasile Astărăstoae, care a propus excluderea acestuia din instituţie. În aceste condiţii, după Paşte, dacă Senatul hotărăşte înlăturarea lui de la catedră, Ion Fătu nu va mai fi coleg de serviciu nici cu soţia sa, Ramona Fătu, nici cu sora lui, Ana Maria. Cea din urmă, asistent universitar la Facultatea de Medicină Dentară din 2003, nu a fost scutită de reclamaţii. Încă din 2006 a fost implicată într-un scandal legat de absenţele prelungite, nemotivate, pentru care, în mod normal, ar fi trebuit sancţionată. 

Ana Maria Fătu (36 de ani) a jucat chiar rolul de VIP local când, după divorţul de profesorul universitar Tudor Truţă, şi el camarad de lucrări şi tratate împreună cu tatăl şi cumnata, s-a logodit cu Bogdan Vâscu, un medic stomatolog cunoscut pentru cuceririle sale. Ramona Fătu, soţia lui Ion, face şi ea parte dintr-o generaţie de preparatori cu nume sonore. Ea a fost unul dintre cei 77 de rezidenţi numiţi preparatori într-o perioadă în care universitatea tăia din salariile altor profesori.

Translate »